Poezie CRISTOS IN IESLE

Cristos in iesle ,atunci si acum...



In iesle ?...TU Imparatul lumii ?

Sa fi nascut in grajd de boi ??

Ce dragoste de fii lumii,

Te-a coborat pana la noi ???



E dureros...nu pot pricepe ,

Sa nu se fi gasit si atunci,

In loc de paie reci uscate,

Un adapost si pentru prunci ?



Sa nu fi fost si-atunci conace ,

Nici locuri pentru gazduire ?

Matasuri,inloc de scutece sarace,

Pentru Acel din Nemurire ???



O...cui i-ar fi trecut prin minte,

Ca nu-i un Prunc ca orisicare,

EL este ACEL ce prin cuinte ,

A faurit tot ce-i sub soare !!!



Stapan, pe-ntregul Univers ,

Tot EL ,sustine Galaxii ,

Si chiar planetele in mers,

Si lumea noastra ...oare stii !?



Ma minunez privind in urma ,

Tablou dupa tablou, pe rand.

Cescand in lumea noastra sumbra,

Nevinovat si-atat de bland !



Nascut in mare umilinta ,

Apoi lucrand la tamplarie ,

INvatand bunele cuvinte ,

Si-apoi...ispita din pustie !



In cei trei ani si jumatate ,

Facand doar bine la multime,

Vindecand boli...chiar necurate,

Si alinand orice suspine !



Iar dreapta lumii rasplatire ,

A fost chiar drumul spre Golgota ,

Si crunta moarte...a rasticnirii , Cand IL scuipa pe drum cohorta .



Cununa cea de spinipe frunte ,

Paharul cu Otet si fiere ,

Si toate a lumii-ntregi pacate,

I-au provocat crunta durere...



Desarta a fost a lumii gloata.

Ce se credeau religiosi ,

Cu mintea lor intunecata

Cu datine din vechi stramosi.



Nu te-au voit Stapan al Slavei,

Le stricai legea lor strabuna,

Dar oare cand pe nori veni-vei,

Te vor primi cu cu voie buna ?



O...numai cei alesi de Tine,

Ce-n umilinta Te urmara,

Vedea-vor marea-ti stralucire

Cand vei veni a doua oara...



M-ajuta Doamne si pe mine,

Cu toti ai mei ...si cu cei sfinti ,

Sa fim strigati si noi pe nume

si-apoi la CER sa fim suiti ... Amin



La 30 oct 2011.