Poezie Sărbătoarea iernii....sărbătoarea Pruncului Divin!

O, ce fericire mare,

Este iarăşi sărbătoare!

A venit iarna zglobie

Cu omăt şi bucurie!

Totu-i alb ca în poveşti,

Flori de gheaţă la fereşti

Şi copii înbujoraţi,

Fericiţi şi-nfriguraţi.

Zeci de săniuţe zboară

Prin troienele de-afară,

Ici şi colo-au apărut

Oameni albi cu chipul slut

Şi o oală fistichie

Având rol de pălărie....

Cât e iarnă ei trăiesc

Apoi plâng şi se topesc!

Glasuri vesele răsună

Să aducă vestea bună

C-a venit iarna din nou

Aducându-ne cadou

Haină albă pe câmpii

Şi în suflet bucurii!



Când seara încet se lasă

Şi suntem cu toţi acasă,

Stăm la foc şi învăţăm

Din Cuvânt...şi ascultăm

O poveste de demult

Cu un prunc ce s-a născut

Într-un staul, printre oi,

Şi-a venit din cer la noi

Să ne-aducă Mântuire

Pace şi bună-nvoire!

Cănd steaua s-a arătat,

Magii degrabă-au plecat

Să ajungă la Isus,

Pruncul Împărat de sus,

L-au găsit, s-au închinat

Şi sfinte daruri I-au dat!



O, ce mare sărbătoare,

Azi venim cu mic cu mare,

Să ne închinăm doar Ţie,

Prunc venit din veşnicie! Amin!



Vulcan-12-12-2011

Mary