Poezie Noi aşteptăm să picure de sus

Noi aşteptăm să picure de sus

Din nou îndurarea Lui Isus,

Doamne, Te rugăm dă ploaie

Fă pământul să se-nmoaie.



Să crească în voie grâul,

S-avem rod cum curge râul.

Fă păşunea să sporească

Şi vitele ce-i bun să pască.



Fă grădini pline de legume

Oamenii mai mult s-adune,

Fă recoltele bogate

Să fie pe săturate.



Să aibă şi cei săraci

Cu belşug să-i satisfaci,

Cu pâine din belşug pe masă

Şi zâmbet în orice casă.



Doamne, fă să picure de sus

Ploaia Domnului Isus

Din belşug ne fie dată

Ploaia care-i mai curată.



El pe cruce pentru noi

Suferit-a s-avem ploi

Şi statu-n arşiţa rea

Noi s-avem adierea.



Adierea care aduce

Ploaia să nu ne usuce

Sa ne umple de putere

In Duhul de inviere.



Suflul ei vrem sa alunge

Raul care ne strapunge

Vânturile din pustie

Şi a lumii nebunie.



El, flămând stătu pe cruce

N-auzii vre-o vorbă dulce,

Ci-n dispreţ şi în ocară

Mulţi aşa se mai distrară.



Însă El nu-i duşmaneşte

Ba din contră, îi iubeşte

Şi te cheamă să-l alegi

El e Harul lumii întregi.



Ploaia cade peste lucruri

Ca tu iarăşi să te bucuri

Să te bucuri tot mereu

De ce-ţi dă ţie Dumnezeu.