Poezie Îmbrăţişarea unui bebeluş

Într-un restaurant anume

Doi părinţi cu-un bebeluş

Au intrat cu vorbe bune

Să ia ceva de gustat



Bebeluşul cel din braţe

Printre mese a zărit

Un bătrîn ce-i tot în zdrenţe

Şi îndată i-a zîmbit



Şi încep aş face semne

Cum le place la copii

Neştiind ce o să-nsemne

Mult se tot înveselii



Plin de rîs şi voie bună

Bebeluşul nu gîndea

Că purta murderă haină

Sau că urît mirosea



Cucu-bau şi cîte jocuri

Inventate pe moment

Părinţii priveau minunea

Cuprinşi şi de-un sentiment



După ce-au servit gustarea

Tatăl l-a casă s-a dus

Iar mama cu bebeluşul

Către uşă s-au întors



Cănd pe lîngă bătrîn trecea

Bebeluşul s-a intins

Înspre cel ce-i tot în zdrenţe

Ia-mă-n braţe! parcă-a zis



Şi-aşa dintr-o săritură

Mama nu mai ezită

Bătrînul îşi strînse darul

Şi în lacrimi inundă



Doar o clipă mamă-n braţe

Fiul tău mi-ai dăruit

Şi-am simţit o bunătate

Că din cer s-a coborît!



Ce comoară-n dăruire

Lîngă mine s-a oprit

Deşi-i plnă de suspine

Fiinţa mea la infinit



Sunt în zdrenţe dar iubirea

De copil n-a luat în seamă

Şi-am primit şi-eu mîngîierea!

Mulţumesc! iubită mamă



Mama şi ea cu obrajii plînşi

Strînge copilaşu-n braţe

Şi la maşină-au ajuns

Cîntărind ce circumstanţe



Bebeluşul meu iubit

Înţeles-a mult mai bine

Decît eu că-s mama lui

Să mă port cum se cuvine



Dragii mei aşa şi noi

De multe ori avem parte

S-auzim glasurii noi

Chear prin bebeluşi aparte



Nu degeaba chear Isus

A luat copii în braţe

Şi le-a spus în ceruri sus

Cei ca ei avea-or parte



Fără ură şi mînii

Fără judecăţi nedrepte

Fi-ţi şi voi c-aceşti copii

Şi în ceruri ave-ţi parte



Doar ca ei, c-aceşti micuţi

În măreaţa-npărăţie

Să fiţii toţ,i să vă iubiţi

Şi să-nfăptuiţi mult bine



Iată cum un bebeluş

A dat o speranţă nouă

Unui suflet odios

Mai mult ca o haină nouă



E ades un mărgărit

Dacă şti să porţi speranţă

Să mîngîi un suflet trist

Azi un bebe ne învaţă



Mîngîieri poartă şi ei

Care n-au ură în fire

Parcă-s nişte porumbei

Ce transmit numai* iubire



Aşa mi-a vorbit odat

Prima nepoţică-n viaţă

Cînd un val a căutat

Să-mi i-a ultima speranţă



Domnu-atunci a folosit

Stropul ei de bucurie

De pe chipul ei plăpînd

Să imi facă tare bine



Aşa m-a-ntărit atunci

Cînd o suferinţă mare

A răpus fiinţa mea

Şi-am primit prin har salvare



Am simţit că în Isus

Mai e viaţă şi iubire

Şi prin harul lui de sus

M-am făcut iarăşi mai bine



Dragii mei nu judecaţi

Doar privind la aparenţe!

Voi lumină căpătaţi

Dacă dragostea vă arde!



Pentru Domnul este scump

Orice suflet căci de aceia

A venit şi s-a jertfit

Să salveze omenirea



Unii au doar bucurii

Alţii doar amărăciune

Fii un sol de ape vii

Şi ferice-a fii de tine



Mamă care porţi la piept

O odraslă-aşa de mică

Mulţumeşte-i lui Isus

Că ţi-a dat o floricică



E firavă, pentru ea

Dai zilnic multă jertfire

Domnul îţi va răsplăti

Dacă o creşti în iubire



Nu cîrti, nu murmura

Chear de lacrimi curg pe faţă

Veşnic te vei bucura

De-n dragoste le faci toate



Sunt mii de inimi pust,i

Fără strop de fericire

Ai un dar din veşnicii,

Creşte-l pt Domnul bine



E comoara cea de sus

Ce-i trimisă-aşa la tine

Cînd te va-ntrba Isus

Să fi plin de fericire



Arată-l pe Dumnezeu

Şi în vorbă şi în faptă

Nu te plînge că ţi-e greu

Este-n ceruri o răsplată

Amin