Poezie Lumina Feței Tale (1)

Lumina Feței Tale,

Mi-a luminat veșmântul,

Străluce pe cărare,

'Noiește legământul.



Îmi dă puteri, din suflet

Să-I spun cât Îl iubesc,

Îl port în gând, în cuget,

Căci doar prin El trăiesc.



Cuvintele cu farmec,

Le 'nalț cu bucurie,

Îl laud prin al meu cântec,

Lumină din vecie!



Inima-mi clocotește

Când Te privesc din vale,

Cel mai Frumos! Lucește

Lumina Feței Tale!



Iar raza-I luminează

Ființa mea plăpândă.

Și norul depărtează,

Lumina Sa cea blândă.



Te văd prin ai credinței

Ochi ce mi-i luminezi,

Cântarea biruinței

'Nalț când mă cercetezi.



De strig,Tu îmi răspunzi

Când sunt la strâmtorare

Și-asupra mea veghezi,

Când trec prin încercare.



Când forțele dușmane,

' Negresc a vieții cale.

Fă să răsară Doamne,

Lumina Feței Tale!



Amin!