Poezie Mire drag

MIRE DRAG...



Mire drag te însoţesc

Cu nespusă bucurie

Doar Cu Tine pot să cresc

Să fiu sare, mărturie.



M-ai chemat; eram distrus

Jos de tot, în degradare

Dar, duios, Tu mi-ai propus

Darul de răscumpărare...



Şi-acceptându-l am pornit

Pe cărarea stabilită

Ziua când Te-am întâlnit

E, mereu, sărbătorită.



Când în har m-ai îmbrăcat

Am simţit fioru-Ţi dulce

Şi apoi m-ai înştiinţat

Că vom trece pe la cruce.



Te-am urmat, de-atunci, fidel

Fără murmur sau regrete

Şi mi-ai procurat inel,

Şi mi-ai dat cereşti reţete.



Din Unire nu mai ies

Chiar de-ar fi să mă linşeze

Cei ce au doar interes

Piedici multe să creeze.



Chiar de m-ar ameninţa

Cu pedeapsa cea mai dură

Foarte clar aş înştiinţa

Că rămân lângă Scriptură.



Armonia dintre noi

Nimeni nu poate s-o rupă

Nici nemernicul puhoi,

Nici împestriţata trupă...



Ci-ancoraţi în Legământ

Mergem către Nemurire

Însoţiţi de neamul sfânt

Dornic de neprihănire.



George Cornici/ 5 Decembrie, 2011