Poezie Nostalgia suferintei.

1.Voi aripilor grele, de-atata suferinta

Curmati-mi dorul sumbru, nestavilit portal

Ce-mi poarta nestatornic,ganduri n-a mea credinta

Prin portile imense, sclipinde de opal.



2.Nu-mi masurati ideea sau idealul frant

Si nu-mi ucideti visul ce zboara ne-ntrerupt

Voi aripe plesuve,nu-mi taiati din avant

Din visul imposibil,senin si-atat de supt…



3.Atata nostalgie-n sonet asa de trist

Cuprinde-ntreaga fiinta ce-i roasa de prelud

De-un sunet de tristete dur ca un ametist

Un sunet ce ma-ucide-n preludiul ei cel crud…



4.Voi vulturi intangibili, impunatori colosi

Dati-mi a voastre aripi, sa vad odata Cerul

Sa vad Sfanta Cetate si ingerii frumosi

Si-atata maretie ce-nvaluie misterul.



5.Iar voi paiate triste,voi ziduri de beton,

Ce-mi urmariti toti pasii si orisice greseala;

Ce-as vrea sa scap de toate,de-un nesfarsit raion

De-atata nostalgie din inima-mi amara…



6.Voi aripilor grele, de-atata suferinta

Purtati-mi azi durerea;ucideti-o-n pustiu

La fel si necredinta,moartea-i fie sentinta

Si multele pacate,de-un strigat purpuriu.



7.Voi duhurilor rele,lasati-ma in pace!

Va porunceste Tatal in Numele Lui Sfant!

Caci voi n-aveti puterea ce poate-a ma desface

De-Imperiosul Slavei,cu care-am legamant!



8.Voi n-ati avea putere de nu v-ar fi fost data

Si-oricum ce am in mine-i mai tare ca si lumea

Atata doar ca credinta ne este incercata

S-atingem apogeul,sa-atingem creasta,culmea.



9.Iar voua ne-mplinirilor vuiet ce-mi rasuna

Mereu in mintea-mi plina de-atatea intrebari,

Mai asteptati oleaca,sa treaca-asta furtuna

Ca dupa-asa nori negri sa am si desfatari.



10.Mai asteptati putin doar,ca nu-i mai vreme lunga

Mai asteptati o clipa, acel sfant rasarit;

In toata-asta durere,rasplata-o sa ne-ajunga

Dar nu la orisicine: la cei ce-au biruit!



11.Cand nu ne mai ajunge cupa de-atatea lacrimi

Cand Cerul se inchide si tace in nevoi

Sa nu disperi vreodata,ca nu-s mai dulci patimi

Ca dragostea-I colosa, ce-o poarta pentru noi!



12.Voi picuri reci de ploaie,udati-mi azi pamantul

Acoperit de-o crusta de patimi si-un dor frant

De dorul intalnirii in Patrie cu Sfantul,

Dar mai e lunga cale si lacrimi pe pamant!



AMIN.