Poezie Nu ratati sansa mantuirii

Nu ratati sansa mantuirii



In preajma sfintei sarbatori

Evreii cei inchinatori

Au plecat in graba mare

La cea mai sfanta sarbatoare.



Din tarile indepartate,

Multimi de evrei adunate

Se-ndreptau spre Templul maret,

Sa se-nchine cu orice pret.



Ierusalim cetate sfanta

Spre tine cu dor se avanta

Leviti, carturari, farisei,

Piosi, dar mandri, plini de ei.



Cu-nfatisari exterioare,

Ce par ca-s extraordinare,

Dar cu inimi pline de ura,

Fatarnice fara masura.



Pe jos sau calare pe-asini,

Veneau multimi de pelerini,

Multi pentru a lor curatire

Aduceau mieii spre jertfire



Caci pastele se-apropia,

Si tot norodul trebuia

Praznicul sa-l sarbatoreasca

De iesirea din Egipt, sa-si aminteasca



Pe drumu-ngust si prafuit

Isus Hristos a coborat.

Si-a intrat in Ierusalim

Bland si calare pe-un asin



Chiar fiind inconjurat de gloate

Isus plange pentru cetate

Ca n-a cunoscut nici de-asta data

Vremea-n care-a fost cercetata.



El vruta ca sa le vesteasca

« Anul de-ndurare cereasca »

« Anul Domnului de-ndurare »

Pentru-a avea pe veci salvare.



i cine din Ierusalim

A acceptat plnul divin

Ca pacatul si-a sa dojana,

Apasa mai greu decat robia romana ?



Si cati dintre conducatori

Au fost atunci cunoscatori

De « Adevarul », de Isus Hristos

Ce-a venit pentru pacatos ?



A vrut ca-ai Sai sa Il primeasca

Si-ntreg norodul sa-L cunoasca.

Dar ei au ramas plini de ura

Desi multe minuni vazura.



Ei aveau ochi ,dar nu vedeau,

Adevarul nu- L cunosteau

Doar El slobozi ii putea face,

El putea ca sa le dea pace.



Dar au ramas sub condamnare

C-au respins a Sa cercetare.

Iar ochii orbiti de pacat

Sa-L cunoasca ia-impedecat.



Ierusalimul ce-a respins

Pe Mintuitorul trimis

A fost surpat si darimat

La moarte s-a condamnat.



Dar cati din cei ce sant sub soare

Intra in arca de salvare ?

Si cati mai doresc izbavire

Lasand pacatele din fire ?



Ca a pacatelor robie

Ii duce-n Iad pentru vecie

Ei cred ca totul e o joaca

Cu Dumnezeu nu se impaca.



Cu multa incapatanare

Refuza sansa de salvare

Si rad de tot ce este sfant,

Sfidand al Domnului cuvint.



Ca si cetatea de-alta data

Vor primi, o dreapta rasplata

Ca vremea cercetarii sfinte

O resping ca cei din-nainte.



Avem exemplu graitor

Chiar pe-al Domnului popor

Si cetatea Ierusalim,

Ce l-au respins pe cel Divin.



Isus Hristos Slavitul Fiu,

Al Dumnezeului Cel viu

Muri la Golgota pe cruce,

Salvare pentru a aduce.



Numai prin Jertfa din Calvar

Se primeste iertare-n dar

Isus e arca de salvare

Intrati in ea, cu mic cu mare



Suflete scumpe si trudite,

De Domnul voi sunteti iubite !

Primiti azi harul izbavirii

Nu ratati sansa mantuirii. !



06-12-2011 Coman Marioara

Petrosani