Poezie O albină mititică

O albină mititică

Se-aşeză pe-o floricică

Şi făcu doar o mişcare

Şi se prinse de picioare

Un puf galben ca din soare ;

Şi sfârşindu-se mişcarea

Se făcu polenizarea .



După ce-şi făcuse plinul

Ş se completă tainul

Zboară iute spre stupină

În pădureae cu sulfină .



-Cine oare te-a-nvăţat

Acest lucru minunat ?

Oare ce mare Artist

Ţi-a pus gândul altruist

Să aduni muncind din greu

Chiar pentru folosul meu ?



-Domnul nostru minunat

Pentru asta m-a creat

Ca să zbor din floare-n floare

Peste câmpuri cu izvoare

Peste ape cristaline

Cu suratele albine .



Să adun chiar pentru tine

Şi polen cu proteine

ŞI complex de vitamine

Şi nectar ce îl fac miere

Ca să ai multă putere

Să ai viaţă din belşug

Ca să poţi să mergi la plug .



-Uite , măi , ce meşteşug !