Poezie Craciunul, un nou inceput…

Numaram zilele pan` la Craciun

Cu drag asteptand sa vina…

Orice om incearca mai bun,

Mai sfant, mai curat sa se tina…



Peste tot auzim cuvinte frumoase

Rasuna colinde, caci nu mai e mult!

Avem beculete frumos colorate

Dar oare, ce-avem in gand?



Freamatul lumii parca ne-a prins

Alergand dupa brazi, beculete, lumini

Parca in noi ceva a fost stins

Ne pierdem, ne pierdem crestini!



Uitam adevarul… nu-i Mos Craciun!

Nu el e centrul serbarii.

N-a fost niciodata, si nu-i nici acum

Isus !doar El! doar Lui datii glorii!



Caci totu-i miraj afara de El

Legende, traditii si vechi obiceiuri

Ne trag tot mai jos, departe de Cer

Ne pierdem pe drumul cu multe ecouri…



Totul dispare de parca n-a fost…

Trece, uitam bucuria

Ramai poate trist, gol, si anost

Unde s-a dus veselia?



Bradul dispare caci s-a ofilit,

Prietenii tai au plecat,

Ramai tot singur si prea obosit

Nici anul acesta n-ai fost fericit!…



Zboara timpul, ani au trecut…

Atatia, si-atatia s-au dus!

Ascultand colinde, cantand: S-a nascut!

Chiar am serbat pe Isus?



Cu durere privesc catre timpul pierdut,

N-apoi nicicand nu mai pot sa-l aduc

Acest Craciun, e-un nou inceput…

Un start catre Ceruri, si vreau sa-l apuc!



Steaua din nou luceste in zare,

Ne cheama sa mergem pe-aceeasi carare

Pe unde`au mers magii, pastorii

Sa dea osanale Celui din glorii…



Doar El este darul lumii venit

Din ceruri, din slava, ce mult ne-a iubit!

Deschide-I caci bate la inima ta

Astazi crestine, primeste-L in ea…







Amin!!!