Poezie Cununa Vietii, vor primi

Cununa Vietii, vor primi





Un om care isi leaga viata

De acel, ce-n neputiinta este

Acel ce are-n el, speranta

Iubirea-n inima lui, creste



Acel, care nu e speriat

Si socoteli multe, nu-si face

Acel ,ce inima si-a dat

Si are-n suflet, multa pace



El vrea sa-si faca datoria

Fata ,de ce-l ce-i necajit

In suflet, are bucuria

De Domnul lui, va fi iubit



Ca Domnul, inima ii vede

Si-l intareste, in credinta

A lui fidelitate, crede

In toate ii da, biruinta



Acel care isi leaga, viata

De acel care e nevoit

Aduce-n inima, speranta

Acelui, care-i necajit



Putere capata prin Domnul

Sila sau teama, sa nu-i fie

In fata lui, nu-i decat omul

Ce-n veci, e condamnat sa fie



Si mila, inima-i cuprinde

Daca pe Domnul, il iubeste

In el, credinta se aprinde

Sa faca bine, el doreste



Pe acel care in suferinta

Sa-l fericeasca, daca poate

L-ajuta sa aibe, credinta

Biruitor, sa fie-n toate



Si isi sacrifica, odihna

Rabdarea nu-si precupeteste

Si lasa la o parte, tihna

Pe cel neputiincios, slujeste



Ar fii putut grija, sa aibe

Numai pentru persoana, sa

Si obligatii sa nu rabde

Nimic, la nimeni, sa nu dea



Pe el se lasa, deoparte

Si oboseala, nu simteste

El poate greul, sa il poarte

Si pe-al lui semen, il iubeste



Si il ajuta sa manance, sa bea

Sau, sa poata, pasi

Tot ce-avem bun, lui ii va da

Si Domnul, nu-l va parasi.



Coamoara-i la Cer, o pastreaza

Si o-ngrijeste, foarte bine

Cununa Vietii, i-o aseaza

Isus, pe capul sau, o pune



Cu diamante-i coronita

Si ea, etern va straluci

Traind, in multa umilinta

Cununa Vietii, va primi.





amin