Poezie Mi-e dor (3)

Mi-e dor de Țara Bucuriei,

Mi-e dor de Domnul meu slăvit,

Când pe limanul veșniciei,

Vei zice:„Vino fiu iubit!”



Mi-e dor ca să Te simt în reverență,

Ca-n ziua când m-ai sigilat,

Când, revărsându-Ți, Doamne-a Ta prezență,

Cu Sfântu-Ți Duh m-ai îmbrăcat.



O haină albă Tu mi-ai dat

Când harul sfânt l-ai revărsat

Și-n clipa când m-ai îmbrăcat,

Mi-ai spus să mă păstrez curat.



Mi-e dor de cercetarea vie,

De umplerea cu Duhul Sfânt,

Să-nflăcărezia mea făclie

Și candela s-o port arzând.



Rezervă să avem în vas,

Uleiul Duhului cel Sfânt.

Tot timpul care ne-a rămas,

Să ne hrănim cu-al Tău Cuvânt.



Izvorul dătător de viață,

Ne fie nouă băutura.

Cuvântul Sfânt așa ne-nvață:

Să-mbrăcăm toată armătura,



Ca să rămânem în picioare

După ce tot vom birui.

Puteri ce vor să ne-nfioare,

Luptând, lor ne-om împotrivi.



Stați gata, pregătiți de luptă!

Mijlocul să vă fie-ncins

Cu adevărul și 'noită

Fie dreptatea ce-a învins.



Scutul credinței vă ajută

Să stingeți săgețile arzând,

Cari cel rău vrea să le trimită.

Putere-aveți numai răbdând.



Cu platoșa neprihănirii

Vă-ndemn ca să vă îmbrăcați.

Cu râvna Evangheliei,

Picioarele vă încălțați!



Luați și coiful mântuirii

Și sabia Duhului Sfânt,

Cuvântul ce-i dat omenirii

Ca apărare pe pământ.



Cererea voastră s-o 'nălțați

În rugăciuni pentru toți sfinții,

Cu stăruință și veghiați

Să fiți în cer cu mântuiții.



Și Cel ce-a înviat pe Domnul,

La fel pe noi ne va-nvia.

Să-L laude azi tot Sionul,

Căci sus în slavă-L vom vedea.



O,Noule Ierusalime,

Dorită Patrie, Iubire,

O clipă-am fost răpită-n Tine!

Ești partea mea de moștenire.



În Tine e prezent Isus,

E har și pace, bucurie

Și-o fericire de nespus.

Răsplata ce mi-o dă El mie.



Priviți, acolo sus în zare,

Unde nu-s nori, numai senin

Și spuneți: „Vino Doamne-n vale,

Ne du cu Tine-n cer! Amin!