Poezie Isus răbda pe cruce...

Isus răbda pe cruce, iar fruntea Lui senină

Rănită de cunună, de sânge era plină…

Piroanele şi spinii şi chinul din Calvar,

Cruzimea nedescrisă şi sufletul amar,

Aceasta i-a fost plata, aşa L-au răsplătit

Pe Cel ce din iubire din slavă a venit.



Cei răi rosteau blesteme şi faţa Îi scuipau…

Erai şi tu acolo când Îl batjocoreau?

Osânda i-ai rostit-o şi tu cu-al tău păcat?

Nu ţi-a păsat o clipă că e nevinovat?



Căci toată răutatea şi ura ta de-acum

I-a-ngreuiat urcuşul pe al Glogotei drum…

Nu s-a uitat că-L blestemi în rând cu-ntreaga gloată

Ci s-a rugat fierbinte la Tatăl care iartă…



Nu L-a durut nici cuiul ce palma-I strapungea

Cât L-a durut păcatul şi nepasarea ta.

Iară refuzul tău, prietene iubit

I-a-ngreuiat durerea şi chinul suferit.



De-ai fi în faţa crucii privindu-L răstignit,

Ai inţelege oare ce mult El te-a iubit?

Nu ai cădea-n gerunchi la poala crucii Lui?

Când ştii că-ţi poate da viaţă-n moartea Lui?



Prietene, ascultă, te cheamă azi Isus

Şi-I gata să iţi ia povara ce-ai de dus,

În sângele-I vărsat primeşti eliberere

Şi-ti dă altă direcţie de-acum vieţii tale.



La Golgota ai şansa să-ncepi o viată nouă,

Hristos spre tine-ntinde azi mâinile-amândouă,

Ieşi dar din bezna lumii şi vino la lumină!

Şi viaţa îţi va fi de bucurie plină.

Amin