Poezie Bună Dimineaţa Lume!

Bună! Bună dimineaţă lume!

La fel şi Ţie, ce eşti întristat.

De ce-ai plecat de lângă mine?

Pe cine am, cine mai vine

Ca să îmi spună vorbe bune

Aşa cum Tu ai procedat?



Nu! Tu de la mine n-ai plecat!

Nu am rămas fără Îndrumător!

Tu Te gândeşti la mine-n tot!

Şi eşti cu mine-n orice loc!

Nicicând nu sunt făr-de-ajutor!

Mă iartă, dacă Te-am supărat.



La cine Doamne-o să alerg

Când am vreo supărare?

Pe cine dar o să întreb

Când ceva n-o să-nţeleg!

La cine şi încotr-o să merg!

Şi ce-o să fac acuma oare?



Debusolată am rămas

Şi ceva parcă îmi lipseşte.

Mă uit pierdută-n zare

Să văd, ce oare-apare!

Totu-i parcă în suspans

Şi-un gând înmugureşte!



Ce bine-ar fi numai să fie

Un vis .......şi nu realitate.

Să mă trezesc aşa de-odat

Că nimic nu s-a-ntâmplat

Nici la alţii dar nici mie

Nici la soră, nici la frate.



Şi pot din nou să simt, să râd

Pot Domnului să-I mulţumesc

Că nu-i nimic, nimic adevărat!

Tu nu Te-ai dus şi n-ai plecat!

Şi nu-i motiv ca eu să plâng.

În Domnul pot, mă veselesc!



Îţi mulţumesc Doamne iubit

Pentru că Tu nu ai plecat

Nicicând Tu nu m-ai părăsit

Chiar dacă mult eu am greşit

Binele, mereu,Tu mi-ai dorit

Şi lângă mine, mereu ai stat.



Bună dimineaţa lume!

Şi bună, să vă fie inima!

Cântaţi, strigaţi, vă bucuraţi

Pe Domnul nostru lăudaţi

Şi glasul ridicaţi anume.

Domnul, va binecuvânta.



Amin

22.11.2011 Firenze