Poezie Opriţi-vă Din Alergare

Copii! Opriţi-vă din alergare

Strigă Domnul cu glasul blând

Păcatele în a uitării mare

Eu le voi, arunca pe rând.



Roşii cum e carmâzul de or fi

Mai albe ca şi neaua le albesc

În Casa Mea cu cinste ve-ţi trăi

Veniţi copii! Să ne-mpăcăm doresc!



De multe ori v-am întărit pasul

M-am îndurat şi-am ascultat

Umblaţi atenţi, nu spargeţi vasul

Eu pentru slavă l-am creat.



Voi, acei trudiţi, veniţi la Mine

Şi voi împovăraţi şi întristaţi

Odihnă dau la 'cela care vine

Viaţă veşnică în dar, căpătaţi.



În ,,cloaca" neagră, mult aţi aţi stat

Şi idoli, mulţi aveţi, vitei şi boi

Din pulbere, voi m-aţi scuipat

Dar Eu, vă înfiez copiii Mei.



V-am dăruit un chip nemuritor

Blestemul vostru L-am plătit

Veniţi la Sărbătoarea Sărbătorilor

Cu sfinţii, îngerii şi Tatăl cel iubit.



Din goană voastră, opriţi-vă acum

Ca purpura păcatele de-or fi

Le voi albi, mai albe ca şi lâna

Şi-o veşnicie, cu Mine ve-ţi trăi.



Amin

24.11.2011 Dicomano