Poezie Ce Laşi?

Un zâmbet cald să dăruieşti

La cunoscuţi şi la duşmani

Pe fiecare....... să-l iubeşti

Chiar zdrenţuit şi fără bani.



Când tu iubeşti se simte, vede

Mai mult, cu drag vei fi privit!

Nu trebuie să te juri, te crede

La rândul tău, vei fi iubit.



O vorbă bună, mult ridică

Dar una rea, dusă-i de vânt

Ucide şi răneşte, strică

Coboară suflete-n mormânt.



Să fii atent ce scoţi din gură

Că tot rămâne-n urma ta.

Nu poţi schimba nimic, la urmă

Domnului, socoteală tu vei da.



Pe-acel ce-ţi cere ajutorul

Tu să-l ajuţi, nu-l amâna

Că nu ştii mâine, de ,,cuptorul"

Nu va veni şi-asupra ta.



Prin fapta ta arăţi că vii

Din Dumnezeu, Eternitate

Salvezi un suflet şi nu ştii

De Domnul nu ţi-l face frate.



Un semn pe unde treci să laşi

În urma ta, prin vorbă, faptă

Nu ştii, de se-ntorc, ai tăi paşi

Viaţa trece nu te-aşteaptă!



Poţi ridica, sau coborî

Prin zâmbet, vorbă şi iubire

Poţi schimba-n bine, omorî

Depinde, ce pui în dăruire!



Lasă un drum curat frumos

Fapte bune la orice pas

Urmând în toate pe Cristos

Până, când vei ajunge acas'.



Amin

22.11. 2011 Dicomano