Poezie Lacrimi si roua

Sclipiri de raze vin din rasarit,

Ies mugurii sa-si scalde-n roua fata,

Cerul zambeste mandru,fericit.

In poienis se face dimineata



Se nasc poeme-n crang si-n mintea mea

Isi tese zarea o aripa noua.

Iau inima in maini si scriu cu ia,

Poeme izvorate dintre roua.



Ce limpede-i broboada de pe flori!

Si ce curat le face sa-nfloreasca!

Ce taine-ascunde-n ea si ce culori...!

Ah inima-mi incepe sa se-opreasca.



De m-as atinge, de-as zdrobi un pic.

De mi-as scalda in el a mea faptura,

Eu despre mine n-as mai sti nimic,

Dar stalucirea-mi va ramane pura.



...................................................

Si-asa statu-i sub cer de curcubeu,

O clipa de cereasca umilinta.

Iar din adanc peste obrazul meu,

Curgea o lacrima de pocainta.



Se-ngemana cu roua de pe flori

Si se facu la fel in stralucire.

Eu m-am pierdut dar au ramas culori,

Si a ramas o roua-n stralucire.