Poezie Si totusi Biblia e adevarata

Cand Duhul Sfant Cuvantul il inspira,

cereasca taina cand o dezveleste,

nici om, nici duh, nu pot schimba o iota,

ci, cum s-a spus, intocmai se-mplineste.



Vrei sa probezi ce-i scris spre rau sau bine,

cand tu nici nu citesti presfanta Carte?

Fara-ndoiala, va veni trezirea -

de nu aici, dincolo, dupa moarte.



Cand vei pasi Iordanul spre vecie,

alti ochi ti s-or deschide-atunci sa vada

ca spusa cea din slova inspirata

e, vai!atata de adevarata...!



Cand negrii demoni sufletul ti-or cere

fara putinta sa mai scapi vreodata,

te vei convinge fara indoiala,

ca Biblia era adevarata!



Cand vei ajunge-n iazul cel de flacari

de unde nu mai ai nicicand scapare,

cu planset si scrasniri infricosate

si unde viermele in veci nu moare,



iti vei aduce-aminte ca adesea

ai fost avertizat c-ajungi odata,

de nu te pocaiesti, in loc de groaza,

ca Biblia e-asa de-adevarata...!



O, cum ai vrea, atunci sa treaca timpul...!

Dar timpul nu mai trece-n vesnicie

si vei plati in plansul neputintei

tributul necredintei, pe vecie...



O, cat ai vrea macar un ceas de viata,

ca sa te pregatesti cum se cuvine,

un frate catre Domnul sa te-ndemne,

o mama, sa se roage pentru tine,



o mana sa-ti arate fanta Carte

si sa-ti citeasca slove ziditoare,

prin care s-ai iertare de pacate

si mantuire, har si indurare...!



Dar vei vedea ca o asa speranta

nu se mai implineste-n vesnicie!

Sosita-i clipa infricosatoare

cand s-a-mplinit Scriptura, precum scrie!



Cum ai sa crezi ca mai exista-o viata...!

Si-o moarte... fara-a se sfarsi vreodata...!

Cum ai sa crezi atunci, fara-ndoiala,

ca Biblia era adevarata...!



...



O, fratii mei, curand privirii noastre

tot ce-am crezut ii va fii dat sa vada!

Cand vom sorbi atunci din Raul Vietii

si vom gusta din Pomul Vietii roada,



cand vom pasi pe strazile de aur,

pe poarta dintr-o singura bucata,

deplin ne vom convinge inc-o data

ca Biblia era adevarata.



Iar cand o mana, Mana cea strapunsa

va sterge plansul cel de-ndurerare

si ne va aseza cununa Vietii

pe fruntea ostenita de-alergare,



cand cerul va canta acea cantare

ca vuietul de ape, nestiuta

decat de-alesii Mielului - eroii,

cand Slava vom vedea-o, nevazuta,



vom triumfa in marea bucurie

ca tot ce am crezut aici, odata,

intocmai s-amplinit in vesnicie,

caci Biblia a fost adevarata!



...



Mai poti s-astepti asa un ceas sa vina...?

sa stai departe de cerescul Tata

ce te mai roaga inca pentru Viata...?

intoarce-te la Dumnezeu de-ndata!



Impaca-te acum cu Creatorul,

cat timp ai harul "Astazi" sa se spuna,

Cat timp te roaga, cat Iubirea cheama,

cat timp mai suna-n lume Vestea Buna!



Amin