Poezie Cine Eşti? (1)

,,Cine eşti?" Te-ntreabă astăzi Domnul

Pe tine, cel care, la uşă acum îi baţi!

,,Cine eşti? tu, ce tulburi mapamondul

Şi vrei să faci, mai rău decât ceilalţi!



De ce faci fapte rele şi înfiorătoare

Şi-aduci în inimi, durere, tulburare

Cine eşti? Venit-ai tu de unde oare

Ca să aduci necaz şi atâta supărare?



Cine eşti? Eu deloc-deloc nu te cunosc

Mi-aduc aminte, o dată te-am chemat

Şi M-ai respins spunând ,,nu Te doresc"

,,Mă voi gândi şi poate va fi un altădat".



Cine eşti, de stai atâta de nepăsător

Şi de nimic în lume nu te interesează?

Nu cumva, eşti în toate atoateştiutor

Şi ştii, chiar cum lumea se salvează?



Cine eşti? tu cel, ce nu te mai opreşti

La lucru, te-arăţi atât de bun şi harnic

Şi Îmi arăţi, ce mult poţi să munceşti

Dar la ,,iubire", nu eşti atât de darnic.



Ţi-am întocmit rărunchii, te-am creat

Şi duh de viaţă, Eu am suflat în tine

Te-am întărit, în Har te-am îmbrăcat

Ţi-am dăruit pământul chiar şi pe Mine.



Dar toate astea, s-au spulberat în vânt

În altă parte tu te uiţi, la altceva priveşti

Şi toate astea-s, deşertăciune pe pământ

Nu te cunosc, nici măcar nu ştiu cine eşti.



Cine eşti? Întreb pe cel ce-i amărât

Cine eşti? Întreb pe aceia care plâng

Cine eşti? Întreb pe cel ce-i făr-acoperiş

Cine eşti? Întreb pe ei, ce sufletul îşi frâng.



Cine eşti? Întreb pe cel în supărare

Cine eşti? Întreb pe cel ce e bolnav

Cine eşti, tu cel ce ai un suflet mare?

Cine eşti, tu, ce-n inimă ai drag?



Pe toţi aceştia îi întreb, dar şi pe alţii

Te uiţi la ei, e incredibil, te uimeşti

Ei ştiu cum să-şi iubească fraţii

Îmi răspund când îi întreb; ,,Cine eşti?



Ei vin la Mine şi glasul mi-L cunosc

Pe ,,uşa strâmtă" tare se-anevoiesc

Pe Calea Mea, din greu se străduiesc

Cine eşti? întreb şi Eu şi tare îi iubesc.



Oricine-ai fi, de vrei, Eu sunt al tău

Ajunge doar să spui, că tu voieşti

Să mergi, la Domnul Dumnezeu

Şi să răspunzi la întrebarea: Cine eşti?"



Amin

12.11.2011 Firenze