Poezie Ilie (1)

Ilie



Douăzeci și unul de ani ai trăit printre noi

Te-ai bucurat de viață ai râs și-ai suferit

Ai trecut prin belșug dar ai fost și-n nevoi

Și iată că într-o zi aud cei dragi că ai murit.



De necrezut și atât de dureros

Pentru părinții tăi ce te-au crescut

Un accident stupid și fioros

Ți au tăiat firul vieții și n-ai mai apărut.



Ai lăsat în urmă atâta durere

Și lacrimi amare și păreri de rău

O Doamne dă-le la părinți putere

Ca-n clipe de acestea să cheme numele Tău.



Nici nu știi ce fată plânge după tine

Și frații care plâng te cheamă înapoi

Dar degeaba plâng căci fiul nu mai vine.

El e dus departe nu mai e cu noi.



În cei ce te cunosc rămâne amintirea

Că ai trăit frumos cu noi pe acest pământ

Dumnezeu pentru tine a pus în noi iubirea

Să ne amintim de tine și dincolo de mormânt.