Poezie Iubitul meu

Iubitul meu, cât mă iubeşti!

Azi dragostea Ta m-a uimit;

Ardeai privind în ochii mei

C-un dor şi-un zâmbet fericit.



Mi-ai mângâiat fruntea şi părul

Cu degetele Tale-n zori;

Mi-ai spus cuvinte fără seamăn

Ce au lăsat adânci fiori.



Apoi m-ai strâns la piept un timp,

Inima îţi bătea urcând,

Un şir de lacrimi calde-ncet

Curgea pe chipul Tău cel blând.



Ai pus mâna mea-n mâna Ta

Şi-n palma Ta-am simţit un semn –

Dovada dragostei ce-mi porţi

Când Te-ai lăsat întins pe lemn.



Cînd soarele-ncălzea pe cer,

Din nou la mine ai venit;

Cu graiul calm şi pasul drept,

Cuvântul vieţii mi-ai vestit.



Iar seara Te-am găsit tot vesel,

Cântai atâta de duios,

Şi n-am putut să nu zâmbesc,

Eşti dintre toţi cel mai frumos!



Cât mă iubeşti, iubitul meu!

Tot ce-ai avut Tu mi-ai dat mie,

Chiar viaţa Ta, să pot trăi,

Mi-ai oferit cu bucurie.



Isuse, vreau să Te iubesc,

Să fiu pe veci comara Ta,

Tu, Domnul meu Atotputernic,

Plăcerea şi iubirea mea.



15 februarie 2009