Poezie Străjerul (1)

Puneţi trambiţa în gură căci vrajmaşul ca un vultur,

Vine peste Casa Sfântă! Căci au călcat Legământul!

Către Mine va striga Israel scos din robie:

"Doamne, suntem turma TA... suntem noi, mănoasa vie!

De ce ne laşi acum aşa, să rătacim prin pustie?

Tu ne-ai scos din marea-adâncă şi ne-ai pus în piept, făclia.

Şi ne-ai dat din Stâncă, apă, ca să trecem veşnicia!

Tu ne-ai dat cereasca mană şi ne-ai spus să Te urmăm,

Ne-ai păzit ca şi o mama în ispite să nu cădem"!

...........

Dar acum e aţipire, tot în jur a adormit!

Trimite Doamne vremea de trezire, căci Israelul e robit

De slavă şi de pofta lumii, de aurul şi-argintul ei...

Este legat cu multe funii... şi nu se-ntreaba: Oare ce-i?

O...Străjerule! Tu strigă, chiar dacă e noaptea grea:

"Au lepădat binele cu scârbă! De-aceea vrăjmaşul le face-aşa!

Ei imi cer mereu putere ca să vină azi, de SUS...

Dar poverile sunt grele... nu sunt sinceri cu ISUS!

Nu-s uniţi în ruga sfântă, n-aprind focul la altar...

Fiecare işi urmează al inimii drum hoinar!

Au pus împăraţi în frunte, fără de porunca MEA...

Căpetenii, fără ştirea CELUI ce biruinţa poate da!

Şi-au adus idolu-n casă şi la vremea rugăciunii,

Când ar trebui să iasă, să pună pe foc cărbunii,

Să se-adune-n părtaşie şi să strige la CEL SFÂNT....

Ei stau!... Dormitează-n case, tămâie lui Baal, aducând!

Fiindcă semănat-au vânt, vor secera doar furtună!

Şi făina ce va da dintr-un singur spic de grâu,

Sub ochii lor vor vedea cum străinii-o vor mânca!

Fiindcă semănat-au vânt, vor secera doar furtună!

Până când, rând pe rând, în zilele de pe urmă,

S-or întoarce la CEL SFÂNT!

Căci Aşa vorbeşte Domnul: "Puneţi trâmbiţa şi sună!

Pe toţi i-a cuprins somnul, căci sunt zilele din urmă!"

.........

Voi străjeri, ce staţi pe ziduri, ce Domnul v-a spus: "Vegheaţi!"

Staţi de strajă printre rânduri, şi din trâmbiţă, sunaţi!

Căci ogorul, peste care, stăpân e Isus Hristos,

E plin de rădăcini amare! Nu poate rodi frumos!

Puneţi trâmbiţa în gură, tu străjer ce stai pe turn!

Căci vrăjmaşul vine, urlă, ca să strice tot ce-i bun!

Noaptea este tot mai deasă, somnul i-a cuprins pe toţi!

Dar tu stai cu mintea trează... căci la porţi sunt mii de hoţi

Care caută să-njunghie şi să fure tot ce-i sfânt,

În ogor punând neghină, stricând al Domnului Cuvânt!

......

Staţi pe ziduri!Trâmbitaţi,

Voi toţi cei ce-aveţi chemarea!

Chiar dacă sunteţi scuipaţi...

Dar să ştiţi: Aceasta-i CALEA!





Amin

26.08.2002