Poezie E greu pe mare drumul

E greu pe mare drumul, și a-desea-i furtunos,

Și parcă-n bezna nopți, mă simt ne-putincios,

Simt cum mi se stinge, lumina mea în noapte,

Parcă Domnul meu , e așa de departe.



Vântul care suflă, ca un uragan,

Parcă n-am speranță, pe al lumii val,

Candela mi-e goală, și undelemn în vas,

E puțin uleiul care mi-a rămas.



Simt că n-am putere, că nu voi reuși ,

Să ajung pe malul, cel din veșnicii,

Și în greul zbucium, în marele tumult,

Sufletul meu parcă, speranța și-a pierdut.



E greu pe calea-gustă, nu e de glumit,

Sunt primejdi frate, și când ești obosit,

Marea se agită, valurile cresc,

Dar privind spre Domnul, cu El le biruiesc.



Cel ce e din Domnul Dumnezeu născut,

Din Cuvântul Vieți, ce-i de la-nceput,

Va fi biruitor, în marea de păcate,

Va pluti ca Arca, lui Noe pe ape.



Iată Porumbelul, ce-L trimite Domnul,

Vine-n a ta barcă, ca să mustre somnul,

Să îți de-a putere, ca să poți vâsli,

Să ajungi pe malul, cel din veșnicii.



Ăsta e secretul trebuie să-l ști,

Duhul-sfânt puterea, ce-a din veșnicii,

Te va face veșnic un biruitor,

Ca să treci prin marea, grea a ispitelor.



Doar luptând în viață, privind spre răsplătire,

Vei fi ca și un rug, ce arde în pustie,

Și-n marea încercare, vei fi biruitor,

De-ți ridici privirea, spre Cel Ne-muritor.



Cere astăzi Duhul, cu mare stăruință,

Ca să poți avea în luptă biruință,

Căci El veșnic poate, a te lumina,

Să nu te pierzi pe mare, cu bărcuța ta.



Veșnica putere ce e pe pământ,

Este Domnul Slavei , ce prin Duhul-sfânt,

Mereu îți arată, ca să poți vedea,

Care este Calea, către Țara Sa.



Dacă până azi , tot ai neglijat,

Și pe Duhul-sfânt, tu nu lai chemat,

Acum e momentul să îngenunchezi,

Să îți de-a lumină , ca să poți să vezi.



Și mergând în larguri, pe valurile vieți,

Cu credința-n Domnul, vezi zori dimineți,

Și doar prin credință, ai să poți vedea,

Căci mai e puțin , și ești în Țara Sa.



Amin Amin