Poezie Ajutor!!

Mi-e sufletu-ntristat, în mine, ca de moarte

Şi inima-n durere, plânge în suspin

Nu văd nici o ieşire şi nu ştiu de se poate

Cu-a mea durere Tată, la Tine iar să vin.



La oameni, nu se poate, nu este rezolvare

Nimeni din muritori nu poate-a mă ajuta

Mi-e totu-ntunecat, de nimic nu sunt în stare

Aştept cu ochii-n lacrimi, o mână-a mi se da.



De multa mea durere, credinţa mi-e slăbită

Nimeni nu e dispus, nu poate-a m-ajuta

Chiar simt că-s părăsită, de nimenea dorită

O! Unde să mă duc, cine mă va asculta?



De-atâta-amărăciune, ce-n mine-i cuibărită

Mă doare chiar şi râsul acelora din jur

Mă văd neînsemnată, de parcă-s opărită

Te rog Tată, Tu iartă, vorbe grele ce spun.



Satana mi-a şoptit că n-am nici o valoare,

În ochii Tăi, eu sunt o "ceapă degerată"

În Scriptură, scrie: bunătatea, e nelimitat de mare

De-aceea îndrăznesc: Ajută-mă Sfânt Tată!



Încotro să apuc? Doctorii, n-au rezolvare

Prietenii mă râd, spun că merit să plătesc;

Nimeni nu mă ajută, sunt în descurajare

Tu m-ai creat o Tată, la Tine îndrăznesc.



O Doamne, Tu ai milă, priveşte-mă-s ţărână

Sunt prea neputincioasă şi urlu-n gura mare

Nu pot lupta, sunt singură, vino, mă ia de mână,

Ridică-mă în braţe, Tu poţi, eşti cel mai tare.



Găsit-am scris, că nu respingi un duh mâhnit

Merit să plâng, Te rog, purifică-mă-n Sânge Sfânt

Mă iartă şi de această dată, ajută-mă, am obosit...

Doar Tu îmi poţi da alinare, Tu, păcătoşii i-ai iubit.



Te rog, nu mă lăsa în lume de ruşine

Şi nici vrăjmaşii mei să râdă în ascuns

Doar Tu poţi să m-ajuţi, îndură-Te de mine

Pe mulţi ai izbăvit, balsam pe răni ai pus.



De dragul păcătoşilor, viaţa Tu Ţi-ai dat

În trup, simţit-ai durerea şi chinul arzător

Şi lacrima ce arde, brăzdând obrazul sfânt

Şi sângele ce-ngheaţă, simţind încet cum mor.



Şi dacă nu mă scapi, m-aplec jos în ţărână

Doresc ca voia Ta, în toate să se facă

Eu cred că fericirea, de pe pământ se-amână

Dincolo în veşnicii, unde e bine şi pace.



Te-aştept umil plângând cu capul pe ţărână

Trăind în fiecare zi, cerşindu-Ţi mila Ta

Cred, de pe patul morţii, mă vei scula de mână,

Ca Tine altul nu-i, mă-ncred în bunătatea Ta.



Amin

2.nov. 2011 Dicomano