Poezie Coliba

Am fost odata pe Tabor

Si am cautat colibele lui Petru

Si m-am uitat si dupa nor

Dar n-am gasit si vrut-am sa cobor



Credeam c-o sa Te vad schimbat la fata

Si ca o sa aud glasul lui Dumnezeu

Ca am sa aflu chiar si-o singura coliba

Dar n-am gasit, si-atuncea eu,



Am inteles ca de cand ai plecat la Tatal

Schimbi oameni nu doar la fata si la chip

Si ca nu vrei sa construim colibe,

Ca vrei sa te mai asteptam un pic,



Si-apoi nu pe Tabor, ci-n nor vom fi schimbati

Si nu-n colibe, ci-n ceresti locasuri

Vom auzi al Tatalui sfant glas:

,,Acesta-i Fiul Meu ce-a biruit vrasmasul!''



V-a scos din moarte, si-apoi la lumina,

Schimbati in nor, in slava v-a adus,

Ah, frate! ce mai vrem, Tabor, colibe?

Sau ca sa vina-n slava Tatalui, Isus?