Poezie Lucraţi!

LUCRAŢI





Cât afară, mai este, încă ziuă şi lumină

Fraţilor! Noi toţi, avem această datorie

Să lucrăm, cu-o inimă de bucurie plină

Pentru Acel, ce-a fost şi iarăşi Vrea să vie.



Vrednici de El să fim şi să lucrăm

Destoinici şi neînvinşi de oboseală

Odihnă noi să nu avem şi să nu stăm

Ca Adevărul şi Lumina, ieşi-vor la iveală.



Să lucrăm, cât este ziuă şi lumină

Ca să se vad-acum şi-n viitor

Că am lucrat, curat şi fără nici o vină

Şi de la Domnul, primit-am ajutor.



Ce-am face şi fără El, ce-am fi noi oare?

La o nevoie, pe cine vom chema?

Unde-om fugi, de furia mâniei viitoare?

În frica noastră mare, la cine vom striga?



Pentru El, să fim noi toţi destoinici

Ca pentru El noi să lucrăm

Să fim răzbătători şi vrednici

Pe merit, iubirea Lui s-o câştigăm.



Şi-atunci, când timpul va sosi

Sfârşitul, va fi aşa de-aproape

Când Domnul nostru va veni

Şi toate lucrurile, judecate,



Atunci, se va vedea cu claritate

Faptele, fiecăruia din noi

Nu va mai fi nici zi, nici noapte

În Faţa Lui, vom fi descoperiţi şi goi.



Şi dacă, în lumină am lucrat

Pentru El, făcut-am fapte bune şi plăcute

De firea cea lumească noi ne-am dezlegat

Şi mers-am, pe căi de El, alese şi ştiute,



Şi dacă, mâncarea noastr-am împărţit

Cu cel, ce nu avea un colţ de pâine

Dacă, pe-al nost' aproape l-am iubit

La fel, ca şi pe noi înşine,



Dac-un pahar de apă noi am dat

Şi-am ajutat pe cel sărman

Dacă, pe văduvă şi pe orfan, am apărat

Şi fost-am, pentru toţi un bun samaritean,



Şi dacă, pentru noi, nicicând nu a contat

Că-i întuneric sau lumină

Dacă noi, ca pentru Domnul am lucrat;

La judecată, vom fi curaţi şi fără nici o vină.



Şi-aşa curaţi, spălaţi, neprihăniţi

Cu haine albe, frumoase şi imaculate

Să lăudăm pe Domnul,noi, cei de El iubiţi

Să-L preamărim, în totul şi în toate.



Doar Lui I se cuvine, laudă şi preamărire

Lui, care-a fost, şi iarăşi o să vină

Prinos de dragoste, recunoştinţă şi iubire

Să-I dăm lucrând cât este ziuă şi lumină.



A.N