Poezie Celui ce merge spre cer

Celui ce merge spre cer,

Pe drum greu, anevoios,

Îi şopteşte-o voce dulce,

Lângă tine sunt, Hristos.



Te conduc cu braţul tare,

Şi veghez asupra ta,

Şi prin orice încercare,

Singur, Eu nu te-oi lăsa.



Când păcatul şi ispita,

Sunt în jurul tău mereu,

Eu îţi întăresc credinţa,

Căci sunt Dumnezeul tău.



La sfârşit în amurgul vieţii,

Eu te mângâi lin, duios,

Îţi şoptesc cu voce dulce,

Sunt cu tine, Eu Hristos.



Te încurajez pe cale,

Te ajut în orice ceas,

Sunt cu tine totdeauna,

Singur, Eu n-am să te las.

Amin