Poezie S-ajung...

S-ajung...



S-ajung pe culmile de vis

Ale speranţei mântuirii,

S-ajung în scumpul Paradis

Care nu poate fi descris

De mintea nedesăvârşirii,



Îmi este dorul cel mai sfânt

Nutrit în timpul pribegiei,

În paşii vieţii pe pământ

Sperat şi exprimat în cânt

În clipe sfinte-ale vecerniei.



La tronul Tatălui ceresc

Doru-mi fac de cunoscut,

Şi-n haru-I mare mă-ntăresc

Făgăduinţi mă copleşesc,

De-a Sa Iubire sunt umplut.



Nimic din ce mă înconjoară

Pe-ale ale lumii căi deşarte,

Dorul nu mi-l împresoară

Când la ceruri tainic zboară,

Ca de Paradis s-am parte!



Prin darul mare al Iubirii

În Jertfa scumpă din Calvar

Dorul sublim al mântuirii

Spre Paradisul reînnoirii

Eu îl trăiesc prin al Său har!



Flavius Laurian Duverna

22 octombrie 2011