Poezie Degraba, Tu, Doamne sa vii

Degraba,Tu, Doamne sa vii

"Doamne, eu Te chem: vino degraba la mine !" Psalmul 141





Tu, Doamne sa vii degraba

Cind pe Tine, eu te strig

Atunci cind glasu-mi Te cheama

Si cind miinile-mi, ridic



Ca tamaia, pentru Tine

Sa fie a mea, rugaciune

Seara, ridicatul mainii

Straja gurii mele, pune



Inima mea, o abate

De la multe lucruri rele

Iar de fapte vinovate

Scapa-ma, ca poti, de ele



Si lasa sa ma loveasca

Cel care-i, neprihanit

Poate sa ma pedepseasca

Totul, e cu drag, primit



Rugaciunea mea, se-nalta

Contra rautatii, lor

Adu-mi Doamne siguranta

Si voi fii, invingator



Stau pe stinci judecatorii

Si se pravalesc la vale

Atunci, vor vedea ca norii

Spinteca, totul in cale



Spre o gura de mormint

Oasele, se risipesc

Dar Tu Doamne,da-mi un gind

Sa pot, Tie, sa-Ti vorbesc



Glasul meu, Tu, sa-L asculti

Vorbele imi sunt, placute

De mine, ca sa nu uiti

Cursele, imi sunt facute



Cel rau, vrea ca sa ma prinda

Si mereu piedici, imi pune

Laturi vrea ca sa-mi intinda

Gindind, ca ma va rapune



Sufletul, nu-mi parasii

Piedica, fii, celor rai

Adapostul, meu sa fii

In laturi, sa cada, ei.



amin