Poezie Să fim acele instrumente

SĂ FIM ACELE INSTRUMENTE...



Să fim acele instrumente

Care creează armonii

Şi pot transmite elemente

Ce poartă sfinte alimente

Şi ‘nalţă-n slavă simfonii.



Să fim canalele dorite

Prin care toarnă Fiul har

Şi-atunci în suflete zdrobite

Veni-vor stări întinerite

Şi-arome calde de nectar.



Să nu ne folosească unii

Să-nfăptuim netrebnic plan

C-atunci vom fi legaţi cu funii

În braţele diviziunii

Şi nu vom merge spre Canaan.



Să ne-nţelegem toţi menirea

De-a fi lumină-n dense seri

Să răspândim neprihănirea

Căci ea iubeşte Nemurirea

Şi nu viaţa de plăceri.



Când vom transmite vestea bună

La cei ce încă nu o ştiu

Mulţi renunţa-vor la minciună

Şi vor începe ca să spună

Că-L vor ca Domn pe-al jertfei Fiu.



C-aşa ne-a spus Mântuitorul

Să fim ca sarea, să dăm gust

De-nconjurăm Ecuatorul

Să spunem cum că viitorul

E-al celor ce-s pe drumu-ngust...



Prin noi să meargă mai departe

Lumini ce vin din Paradis

Să scape oamenii de moarte,

De slăvi eterne s-aibă parte

Cum în Scriptură este scris.



Numai uneltele iubirii

Dorim să fim, Părinte drag

Să cucerim îndemnul firii,

Să stăm în starea înfrăţirii

Şi să nălţăm al luptei steag.



gc/26 septembrie 2011