Poezie Reintors

De ce-am plecat atunci de-acasa,

Si fratii-n urma am lasat?

Mi-e dor sa stau cu ei la masa,

Mi-e dor de graiul minunat.



As vrea s-aud cum toti ma striga,

Dar poate ei s-au mai schimbat...

Eu recunosc ca ma intriga,

Caci ma gandesc ca m-au uitat.



E vina mea ca merg pe-un drum

Unde sunt multi ce amagesc.

Pe margini scrum,la colt e fum,

Ma cheama si m-ademenesc.



Cand lacrimi curg pe-al meu obraz,

O hora parca ele fac

Am fost un las,n-am fost viteaz

Pacate-ascunse-n mine zac.



Nu pot sa-i mai privesc in ochi,

Sa le zambesc dar nici atat.

Sunt singur ca-ntre niste plopi.

Si istovit,de vant batut.



M-am saturat de-asa gunoaie,

Vreau fratii mei sa ii revad.

Am obosit mergand prin ploaie,

Ales-am calea de nerod.



In asta zi voi face pasul

La Tine,Doamne,voi veni

Auzi cum trist si greu mi-i glasul,

Ma las Isus de-a pribegi.



Te rog,primeste-ma,o,Tata,

Ingenunchez si ma caiesc,

Da-mi haina alba-nmiresmata,

Ajuta-ma sa propasesc.



Revarsa pacea Ta deplina

La cruce astazi eu astept

Astept iubirea Ta divina,

Momente sfinte sa petrec.