Poezie Ajută-mă Părinte

Ajută-mă Părinte,





În toate lucrurile,mici s-au mari,

Te chem, cu dor al meu Părinte ,

Să mă ridici din focul de-ncercări,

Cu mângâieri,cu vorbele-Ţi ce-s sfinte.



Ajută-mă..., de stau pierdută-n gânduri,

Pe Tine, să Te văd, chiar de-s în disperare,

Trimite Duhul vegheator,pe-a mele drumuri,

Ca-n mintea mea,să fie într-una cercetare.



Chiar de-i greu drumul ce la Tine duce,

Tu, poţi să întăreşti a mea slabă putere,

Privirea să-mi ridici mereu la ”a Ta Cruce” ,

Aşa voi gusta-ndelunga Ta „Răbdare”.



Eu..., ajutorul Tău, îl cer în neputinţă,

În clipe de necaz dar şi de mari dureri,

Chiar de slăbeşte a mea „ Credinţă" !

Te chem,Te strig să-mi dai şi mângâieri.



Cuptoru-i tare încins, aşa după a Ta voie,

De zgură ,aurul să-l curăţeşti că-i vremea,

Te caut şi Te strig...,de Milă am nevoie,

Rana s-o atingi şi să-mi astâmperi setea.



Durerea vreau s-o îndur chiar la răsputeri,

Pe Stânca Ta,biruitoare doresc să mă avânt,

În Tine-mi pun nădejdea,în grelele-ncercări,

Căci Tu,eşti Sfânt,Sfânt de trei ori „Sfânt”.

Acel ce Mîntuieşti...,omul aicea pe pământ !





Amin,Amin!