Poezie Golgota (2)

Slavă-I fie lui Isus,

Pentru veci de veci adusă,

Căci pe deal acolo sus,

De El, moarte-a fost răpusă.



Sus pe Golgota, pe lemn,

A murit crucificat,

Ca un mare şi sfânt semn,

A iubirii ce-a purtat,



Pentru noi, cei în păcat

Rătăciţi în lumea mare,

A murit şi-a înviat,

Ca noi toţi, s-avem scăpare.



A urcat umil calvarul,

Şi deloc n-a protestat,

Ca să ia din noi amarul,

Tot tumultul de păcat.



Azi primim în dar iertare,

Fiindcă Domnul ne-a iubit,

Şi în marea Sa-ndurare,

Încă-l cheamă pe robit,



Să îi dea eliberare,

Să îl ierte Dumnezeu.

Haidem fraţi, în ascultare,

De acum să stăm mereu!



Iar când drumu-om termina

Pe acest Pământ, aici,

Noi spre ceruri vom zbura,

Si-om rămâne-acolo-n veci.