Poezie Cuie si lemn

“El a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, fiind morți față de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui ați fost vindecați.” 1Petru2:24



Cuie și lemn



În Tine, Isus, toate-și au întocmirea:

Un singur cuvânt, și lumina a fost.

La porunca Ta, s-a grăbit toata firea

Să vină la viață, să-și afle trezirea

Și toate, Tu le-ai făurit cu un rost.



În scoarța terestră, ai pus și metale

Iar munții, cu arbori i-ai împodobit,

Spre-a fi, toate,...omului folositoare

Și totuși, știai că de mâinile sale

Pe cruce, în cuie vei fi pironit.



Eu, omul...un bulgăr infim de țărână

În care-ai suflat Duhul Tău, să trăiesc...

Când m-am răzvrătit, ai lăsat să rămână

O șansă-a salvării, să mă scapi de vină

Luând ,Tu, un chip ca al meu, pământesc.



Ales-ai să crești într-o casă săracă;

Un tată tâmplar, Te-a-nvățat să lucrezi

Cu lemnul și cuiele, ce-aveau odată

Să fie-a torturilor Tale unealtă

De care, in locul meu, să sângerezi.



Puteai să Te-ntorci oricând in veșnicie,

Să fii Domn in ceruri, de ingeri slăvit,

Să scapi de tortura vederii de cuie...

Dar inima Ta, hotărî să rămâie,

Ca eu să pot astăzi să fiu mântuit.



Cu prețul suprem al jertfirii... de Tine,

Pedeapsa mea, ai hotărât, Tu s-o porți

Atât m-ai iubit, că Ți-ai dat pentru mine

Viața în chinuri, răbdând cu suspine

Și Tu, Domnul vieții, ai stat printre morți.



Aproape c-aș vrea să nu fie metale,

Să nu fie cuie, să nu fie lemn;

Dar dragostea ta, ar fi găsit o cale

Oricum, să-ți dai viața pentru-a mea iertare,

La fel de sublim... și de trist... și de demn.



Îți mulțumesc, Isuse, pentru toate:

Și pentru lemnul greu, și pentru fier;

Pentru viața Ta de după moarte,

De care mi-ai făcut și mie parte,

Și... pentru că voi fi... cu Tine, in cer.

Amin.

Dublin, 19/09/11