Poezie Încrede-te În Domnul (1)

Tu care gemi şi plîngi,te-apleci într-una

Sub jugul greu ce-apasă-n jos grumazul tău

Ridică-ţi sus privirea, te întăreşte

Căci izbăvirea vine, de la Dumnezeu.



El, e Acel ce-ţi numără şi ţie paşii

Care-i străbaţi în Valea Plîngerii aicea jos

Ştie, cînd te-apasă, necazurile şi vrăjmaşii

Şi cînd tu te ridici,te-apucă Mîna Sfîntă-a lui Cristos.



Îţi strînge lacrimile în burduf

Ce izvorăsc tîrziu în miez de noapte

El vede perna ce-o uzi în aşternut

Tîrziu, în taină, fără, ca cei dragi din jur, să afle.



Nu îţi va pierde, nici o picătură

Pe toate le va transforma, în perle şi mărgăritar

Din care îţi va împleti cunună

Şi-o vei primi ca şi răsplată-n dar.



Să nu te temi, nu vei fi spulberat

Ca pleava lumii cînd grîul se va cerne

În tine, Dumnezeu cel minunat

A pus un Duh de Viaţă neînfricat

De urletul satanei cel turbat.



Satan ar vrea de tot să te răpună

Dar tu să ştii, Isus, i-a pus stăvilar

Tu eşti săpat adînc în a Sa mînă

Ce-a fost străpunsă, pe Cruce în Calvar.



Din Mîna Lui, nimeni nu te smulge

Căci El, a biruit iadul şi moartea

Aude clar şi şoapta ce în rugă

Îl cheamă-n ajutor, ziua şi noaptea.



Cînd buzele tu ţi le mişti în rugă

El te-nţelege, te ascultă-nduioşat

Chiar mama ce te-a alăptat,dacă te uită

Isus Cristos nicicînd nu te-a uitat.



Tu eşti un mădular a lui Isus

Şi-atunci cînd eşti rănit, tot trupul doare

,,-Eu n-am să-i las pe-ai Mei", a spus Isus

Îmbracă-te-n credinţă, ridică-te-n picioare



Ridică-te şi luptă căci Goliat răcneşte

Dar, alăturea de tine e Oastea Cerului

Ia praştia-CREDINŢA-ce-n frunte nimereşte

Să plece ruşinat satan, cu toată hoarda lui.



Acela ce se bizuie pe Domnul

Nicicînd la rău, singur nu e lăsat

Căci TATĂL nostru stăpîneşte totul

Şi omul şi pămîntul şi cerul înstelat.



De ce te temi, tu eşti în Palma Sfîntă

El, ISUS, e Stăpîn pe viaţa ta

Alăturea de tine în luptă se avîntă

Spunîndu-ţi:,,Copilule, Eu sînt de partea ta".



Amin