Poezie Învăţătorule Preasfânt

Învăţătorule Preasfânt,



Doamne,Tatăl meu din ceruri,

Te strig din zori,dar chiar şi noaptea ,

Pentru-acei ce stau acum nepăsători,

Şi-acei ce mult,le mai lipseşte dragostea.



Eu vin-naintea Ta, cu rugăciune,

Mai primeşte-n şcoala Ta copiii,

Tu,nu-I lăsa căzuţi în stricăciune,

Vin-o mai învaţă-I, pe toţi fii.



Arată-Le Tu, ce este dragostea,

Pune-le-n inimi fiorul iubirii,

Tu strigă-I şi ziua şi noaptea,

Ca să simtă chemarea trezirii.



Învaţă-I,Învăţătorule vorbirea,

Prin „Credinţă şi prin Cuvânt”.

Ca să primească, ”Mântuirea”,

Din „Mâna Celui Ce eşti Sfânt”.



Tu, vorbeşte-Le în a Ta taină,

Inima , fă-o azi să le tresalte,

Cu Tine, să fie la „MASĂ”,

Şi nu-i lăsa să calce-n altă parte.



După-nvăţătura Ta, fă-I să trăiască,

De pe limbă, fă mierea să le curgă,

Toţi din inimă,să Te Proslăvească,

Pe „Calea”strâmtă, fă-I să meargă.



Învăţătura Ta, s-ompartă şi cu alţii,

Neam din neam să Te Mărească,

Dragoste să dăruiască la toţi fraţii,

Iar Numele-Ţi, să-L Proslăvească !



Amin,Amin !