Poezie Lucrerea Ta,

Lucrarea Ta,



În faţa Ta,există oricând „O vreme” ,

Cu fiecare suflet ce Tu L-Ai chemat ,

Să se-nplinească făr' de-a ne teme,

Lucarea Ta... , la care ne-Ai strigat.



Aşa deodată ai strigat pe nume ,

Un suflet de care Tu, Te-ai îngrijit,

Să fie în cuptor trecut..., Stăpâne,

Spre Mântuirea,ce-n casa ei Ai pregătit.



În Mâna Ta, este acum „O vreme”,

În care noi,puternic să ne-ncredem,

Din Mâna Ta, primi-vom Mântuirea,

Pe toată „Calea”trebuie să înţelegem .



Prin Tine, nimic nu vine la întâmplare,

Ce se petrece aici în „Valea plângerii”,

E doar „o cale...,este doar schimbare”,

Pentru a zbura... , spre cer cu îngerii.



Este o vreme de mare cercetare,

În inimi care-s izolate şi-npietrite,

E vremea să se audă a Ta chemare,

Că cerul şi pământul de Tine-s Stăpânite.



Tu ,lucră-n Milă şi-n a Ta îndurare,

În planul Tău Cei Sfânt de Mântuire,

Trimite-Ţi a Ta „Baraca de Salvare”,

Ca să-nţeleagă şi marea Ta iubire.



Ajută-i aceste-i mame..., Doamne,

A Ta strigare Tu, fă-o s-onţeleagă,

Căci,nu a fost o simplă întimplare,

Iar „eul”greu Tu,vin-o de-l dezleagă.



Cu „Semne şi Minuni”mai lucră astăzi,

Ca toţi să simtă Sfântă Mâna Ta ,

Căci Tu ,mai poţi şi azi să vindeci,

Pe -acei ce-s scrişi în „Cartea Ta” .



Arată-le Te rog, o rază de lumină,

În casa-n care pe Ancuţa Ai zămislit,

Să simtă şi ei ...,Mâna Ta Cea bună,

Cu care pe toţi strâns Tu..., I-ai unit.



Lumina las-o să le lumineze „Calea”,

La toţi acei ce-s pe drumuri rătăciţi,

Să se încreadă că „Tu..., le eşti Viaţa”,

Să simtă că de Tine,sunt atât de mult,

„ISUS ..., IUBIŢI „ !



Amin, Amin !