Poezie Apocalipsa (2)

Iată Domnul se arată

Robului său ,lui Ioan

Și iată că îi vorbește,

Și Ioan proorocește .



Ferice ,cel ce citește

Cel ce ascultă proorocia,

Ferice cel ce păzește

Lucrurile din ea.

Va bate ceasul fără milă

Aproape este vremea.





Eu sunt Alfa și Omega,

Cel dintâi și cel din urmă.

Precum glasul trâmbiței

Glasul Domnului răsună.





De ești căzut ca Babilonul

Ridică-te!

Scapă de duhuri necurate ,

Roagă-te!

Ți s-au îngrămădit păcatele,

Până la cer ajung

Te-ai desfătat în risipă

Te-ai distrus!





Cel ce este unic,te poate salva

El este veșnic,te poate scăpa,

Din ghiară focului,din iadul fierbinte ,

Ce te va topi ia aminte.





Vrei să scapi de cutremur¿?

Sau vrei să îți piară urma¿?

Vrei să trăiești sub un soare negru,

Unde nici luna nu te va lumina¿?

Până și ea va avea culoarea sângelui

De ce nu asculți chemarea Domnului¿?





Nici stelele nu te vor lumina

Ele vor cădea din cer în gol

Precum smochinele verzi din pom

Când este scuturat puternic de vânt.

Nu vei putea sta în picioare ,

Unde te vei ascunde de mânia Domnului?





Haide nu este târziu,

Strigă Aleluia!

Cinstește pe Domnul

Cel ce e puterea

El este slava !

El îți aduce mântuirea.





Cu el vei trăi,în cetate sfântă

În noul Ierusalim,

Precum mireasă gătită,

În cortul Domnului.



El îți va șterge lacrima din ochi

Nu va mai fi chin, nici țipat de durere

Nici măcar moartea nu va mai fi

O viață veșnică cu El vei trăi.





El este Alfa și Omega

Începutul și Sfârșitul,

Celui ce îi va fi sete, să bea, îi va da

Fără plată

Din izvorul apei vieții.



Amin!