Poezie Cind Domnul imparateste, totul este veselie

Cind Domnul imparateste, totul este veselie

"Domnul imparateste:sa se veseleasca pamintul, si sa se bucure ostroavele cele multe" Psalmul 97





Domnul nostru, imparateste

Peste tot, e bucurie

Pamintul, se-nveseleste

Dreptatea i-e, temelie



Neguri mari il inconjoara

Focul inainte-I, merge

Totu arde, si-mpresoara

Pe dusmani, cu totu-i sterge



Fulgerele, lumineaza

Se cutremura, pamintul

Munti topiti, se micsoreaza

Toate zboara, ca si gindul



Cerurile, Il vestesc

Dreptatea se vede-n toate

Popoarele, il slavesc

Domnul, le-ntrece pe toate



Cei ce icoane, slujesc

Cu toti, de rine-s dati

Ei cu idoli se falesc

De Domnul, vor fii uitati



In Sion, e bucurie

Fiicele lui Iuda, cinta

Peste tot e veselie

Judecata Lui, e sfinta



Tu Doamne esti sfint si mare

Si esti cel mai inaltat

Razbunarea Ta, e tare

La cei ce n-au ascultat



Tot ce-i rau, sa ocolim

De cei rai sa fim scapati

Pe Domnul sa Il iubim

Ca sa nu fim lepadati



In lumina sa traim

Sa fim, in neprihanire

Curatia, s-o iubim

Domnului sa-I dam marire.





amin