Poezie Corigenţii

Corigenţii





Mulţi din cei ce merg la şcoală,

Se gândesc la promovare...

Dacă s-ar putea făr-osteneală

Şi cu notă cât de mare.





Dacă-i treci prin matematică

Şi le dai să fac-o socoteală,

Îi vezi cât de uşor se-mpiedică

Într-un calcul mic de zeciuală.





Pe alţii dacă-i scoţi la hartă,

Şi din geografie-i iei la întrebări

În loc de calea ce a fost trasată,

Îţi arată tot felul de cărări.





Altora la biologie li se pare greu,

Când îi întrebi de mădulare...

Şi fiindcă nu-şi cunosc locu-n Dumnezeu,

Vor să fie şi ochi şi mână şi picioare.





De sport nici nu mai vorbesc,

Cum altădată alergau prin centrele de îngrijire,

Azi, doar stau pe tuşă şi privesc

Invocând boli fictive pe-o scutire.





La muzică, sunt fără de pereche...

Când-i-auzi cântând cu dezinvoltură

Dar nu puţini cântă după ureche,

Şi nu după notele din partitură.





E trist să vezi în şcoală...

Apatie, când profesor ţi-e Isus

Şi elevi fără cultură generală,

Dezinteresaţi pentru lucrurile de sus.





Doamne, Tu ne cunoşti fiecăruia carenţa

Şi tot ce-aveam de corectat,

De aceea, vrem să ne dăm astăzi corigenţa

Acum cât încă clopoţelul n-a sunat.





~Amin~