Poezie Domnul ,de n-ar fi atât de bun,

Domnul,de n-ar fi atât de bun !





De n-ai fi Tu,Domn şi Părinte,

De n-ai fi Tu Stăpânul meu,

Aş fi un gol şi-un rătăcit în lume,

Aş fi pierdut...,o Domnul meu.



De n-ai fi Tu,a mea mare iubire,

Şi nici al meu Preasfânt Păstor,

Mereu aş fi un miel în rătăcire,

Aş fi pe-al drumului hoinar.



Însă de-acum Te, am cu mine,

Oriunde-n lume şi în orice loc aş fi,

Mă simt aşa iubit,acum de Tine,

Şi-un fericit cu Tine-n orice zi.



Te Laud şi Te Proslăvesc al meu Părinte,

În miez de noapte,la răsărit şi la apus de soare,

Pentru meritul Tău,aici găsim prea mici cuvinte,

Căci ne-Ai salvat de-atâta cruntă încercare,



La Golgota, e vie dragostea ce ne-Ai purtat,

Pe lemnul suferinţei, ce mult Tu ne-ai iubit,

Cu lacrimi mari de sânge "Iertare"Ai strigat,

La Tatăl,o...,păcatul lumii întregi Tu ,Ai plătit.



Te lăudăm şi Preamărim Părinte,

La fel pe Tine, Fiu de Dumnezeu Preasfânt,

Căci ne-ai deschis a noastră minte,

Şi-ai dat ochilor şi minţii, al Tău „Cuvânt”.







Amin,Amin !