Poezie Prietene zâmbeşte!

Când soarele se-ascunde

Când iarba nu mai creşte

Când vântul se aude

Iar ploaia te pătrunde

Prietene zâmbeşte!



Când prietenii au plecat

Când ura te loveşte

Când nimeni nu-ţi dă sfat

Şi toţi s-au depărtat

Prietene zâmbeşte!



Când cel iubit din casă

Cu vorba te loveşte

De tine nu îi pasă

Cu ură te apasă

Prietene zâmbeşte!



Când toţi ai tăi te lasă

Cel drag te ocoleşte

Când nu mai ai nici casă

Iar cei din jur te apasă

Prietene zâmbeşte!



Tot ce-ai pierdut acuma

Pe rând se ofileşte

Cum se topeşte spuma

Sau cum îngheaţă bruma.

Deci nu uita, zâmbeşte!



Tu ai în cer un Tată

Ce toate le cunoaşte

Ce-ţi dă iubirea toată

Te mângâie îndată

Prietene zâmbeşte!



El o să-ţi dea cununa

Ce veşnic străluceşte

Că ai răbdat furtuna

Deci pentru totdeauna

Prietene zâmbeşte!



august 2011