Poezie Ţi-ai dat viaţa...

ŢI-AI DAT VIAŢA...



Ţi-ai dat şi pentru mine viaţa

O, Salvator plin de-ndurări

Ţi-a fost transfigurată faţa

Să pot avea edificări.



Cum Te-ai gândit la milioane

Să-i scoţi din vidu-ngrozitor

La fel m-ai scos dintre icoane

Şi m-ai condus la-l Tău IZVOR.



Ai părăsit un nimb de glorii

Să pot şi eu urca spre Rai,

Să ştiu ce-s sfintele victorii,

Să văd frum’seţi ca-n luna Mai.



Acele groaznice piroane

Şi pentru mine Te-au străpuns

Iar, azi, de pot răbda şicane

E că în Tine sunt ascuns.



Mă poartă gândul, iar, la cruce

Unde-ai răbdat un chin imens

Ca eu, acolo la răscruce

Să dobândesc un scop şi-un sens.



Ţi-ai dat viaţa, O, Isuse

Ca-n pribegie să rezist

La toate schemele impuse

De un sistem antagonist.



Pe-altarul adorării sfinte

Aduc fiinţa mea cu drag

Căci numai dragostea-Ţi fierbinte

Mă duce-n feericul Meleag.



gc/ 18 August, 2011