Poezie Poezia creştină (1)

Cuvinte pline de farmec îmi clocotesc în inimă şi zic:”Lucrarea mea de laudă este pentru Împăratul!”Ca pana unui scriitor iscusit să-mi fie limba!(Ps.45:1)



Tabloul e de vis,copleşitor,

Când vezi metafore râzând în soare

Şi epitete-n strai strălucitor

Printre poeţi care cu seva lor

Scriu în pridvorul limbii literare.



Tot lexicul este un câmp arat,

Supus de plug de-a lungul şi de-a latul,

Însă tresare brusc,înflăcărat,

Dând într-un clocot viu tot ce-i de dat

Când lauda e pentru Împăratul.



Cuvintele ţâşnesc cu irizări

Făcându-şi cuib în poala poeziei;

Noi le dăm aripi,le deschidem zări

Vorbind cu psalmi şi izvodind cântări,

Dând laudelor girul armoniei.



Izvoarele din versuri şopotesc

Pe-acelaşi portativ cu frunza,vântul,

Iar laudele cresc şi cresc şi cresc

Când vin cuvintele şi se-mpletesc

Pentru-a slăvi pe Cel ce e Cuvântul.



Ne închinăm Divinului prin vers,

Prin tot ce El ne-a pus la îndemână,

Şi-n limitatul nostru univers

Mersul ni-e zbor şi scrisul de neşters

Căci poezim cu cer limba română.



Vulcan,14 aug.2011