Poezie Isus, luand povara...

ISUS, LUAND POVARA



Isus, luand povara de pacate,

chema calaii pentru ispasire.

Nu ei veneau din proprie pornire,

ci El dadea porunca pentru toate.



"Veniti, ostasi!" striga Isus cereste,

"Veniti, batrani! E ceasul de osanda!"

Si daca Iuda s-a grabit sa-L vanda,

Isus i-a poruncit in duh: "Grabeste!"



El, Mielul Sfant, doar El dadea porunca.

Si-mplinitorii se grabeau sa vie.

Ei n-auzeau vreun glas din vesnicie.

Dar ii vedeai cum vin si cum se-arunca.



Si toti loveau, ca un torent in spume,

cu spini, cu pumni, cu aspre vergi romane,

cu ironii, cu lacrimi, cu ciocane...

Dar toate, din porunca Lui, anume.



Nici lumea rea, nici Tatal Sfant si dulce

nu L-a silit sa-ndure suferinta.

Ci singur El Si-a osandit fiinta

si singur El S-a pironit pe Cruce!



Iar noi, acei ce azi urcam privirea

spre Cel ce-a fost ATOATEVINOVATUL,

vedem si cat de groaznic e pacatul,

si ce nemasurata e iubirea!



AMIN