Poezie S-a deschis Cerul!

Doamne, Tu ştii bine cine sunt

Şi mă cunoşti atât de bine:

Căci, asemeni Ţie m-ai făcut

Un chip frumos făcut din lut

Străpuns de vorbele-Ţi divine.



Nu Te-am ştiut de mai 'nainte

Cuvântul eu nu L-am cunoscut

Când a pătruns în a mea minte

Oh, Iubitul meu Domn şi Părinte!

S-a deschis Cerul, sunt nou născut!



'N-acel moment chiar m-am născut

Eram alt om, o creatură vie

Eram nou, un prunc fără trecut,

Având prezentul la nesfârşit

Şi-un viitor în bucurie.



Căci bucurie mare-aveam;

Cât nu-mi încăpea în piele!

Copilăria-o retrăiam,

Săream într-un picior, zburdam,

Mă minunam de toate cele!



Acuma Doamne-am mai crescut

Şi-n duh am toată bucuria;

Tot ce-i nou, nu e necunoscut

Prezentul, e noul început!

Cu Tine-am toată părtăşia!



Doamne, Tu mă ştii şi mă cunoşti

Şi numai Tu ai drept asupra mea!

Stăpâne, pe cei răi poţi să-i întorci

Să intre pe ale Tale porţi

Şi nicicând, un rău nu vor făcea!



A Ta-i puterea şi mărirea,

Şi cinstea toată şi onoarea,

În mâna Ta e nemuririrea,

Prezentul şi toată omenirea,

Slava şi binecuvântarea.



A.N

20.09.2012 Firenze