Poezie SUFLETUL MEU, E INSETAT DE TINE

SUFLETUL MEU, E INSETAT DE TINE

'Cum doreste un cerb izvoarele de apa, asa te doreste sufletul meu pe Tine, Dumnezeule !" Psalmul 42





Ca un cerb insetat, ce apa doreste

Asa Te doreste sufletul, meu

Cu lacrimi, Tu, inima-mi hraneste

Pe Tine, te astept, Domnul meu



Cu lacrimi, ma hranesc, neincetat

Si toti, ma-ntreaba unde-i Domnul meu?

Cindva, eu de multime-n conjurat

Mergeam cu totii, spre Lacasul Tau



Si mult strigam atunci, de bucurie

Multimea, era-n mare sarbatoare

Al meu suflet, vreau mintuit sa fie

Nadejdea mea, in Tine-n veci nu moare



Din tara Iordanului, eu ma gindesc

Si din Hermon din Mitear, din munti

In toate, eu mereu Te proslavesc

Si pentru mine, toate Tu le-nfrunti



Si un nou val, iar cade peste valuri

Talazurile tare, ma lovesc

Eu Doamne astept acum a Tale daruri

In rugaciune, eu Te proslavesc



Cintari de lauda, eu iti cint noaptea

Iar ziua, imi petrec in rugaciune

Si nu doresc deloc, sa vina moartea

Ca vreau sa fac mereu doar lucruri bune



Doamne, nicicind Tu nu ma mai uita

Vrajmasul, sa nu poata sa m-apese

Ei , oasele vroiesc a-mi sfarima

De mine, Tie, mult ca sa iti pese



Toti, ma intreaba mereu, unde esti ?

Si daca acum mai esti Tu, stinca mea?

Toate, de vrei, Tu poti sa izbutesti

In veci pe Tine, eu Te-oi lauda.





amin