Poezie Colportorul

Într-o zi

Un colportor

Ce avea doar un picior

A venit pe strada mea

Ca să vândă ce avea :

Biblii,cărţi şi povestiri

Despre sfinţi

Despre martiri

Despre bunul Dumnezeu

Despre Împăratul său

Şi despre-Un Mântuitor

Ce dă viaţă tuturor .



Căci piciorul amputat

La un an s-a vindecat

Şi-a pornit din nou la drum

Cu piciorul său cel bun .



El ducea o geantă grea

Plină ochi de cârţi în ea

Şi eu mult mă minunam

Şi în sinea mea gândeam :



Noi cei cu picioare bune

Nici habar n-avem că-n lume

Oameni mulţi şi risipiţi

Mor pierduţi nemântuiţi

Iar noi alergăm în van

Numai , numai , după ban

Grijile ne-au turmentat

Şi am apostaziat .



Dar el are o comoară

Grijile nu îl doboară

Căci de Domnul e purtat

Şi în palme l-a săpat

Căci el este colportor

Chiar de n-are un picior

Şi să fie orice-ar fi

Altfel nu vrea a trăi .





Lui Nicu Tulcan

din Măderat - Arad ,colportorul despre

care este vorba în poezie.