Poezie CUM L-AM AFLAT PE ISUS -Platesc prin ce iubesc, mai mult

CUM L-AM AFLAT PE ISUS

Platesc prin ce iubesc, mai mult





Si au trecut multi ani, de cind, eu cu Isus

Am facut Legamintul, pe care l-am tradat

Stiam, sunt adevar, vorbele, ce Le-a spus

Si mai speram, sa treaca, al casei mele prag.



Mi-a cercetat constiinta si inima, zdrobita

Si a vazut, durerea, ce sufletu-mi, rodea

Totul ii datoram, voiam sa fiu cinstita

Si mai voiam sa fiu, in Vesnicia, Sa



Si ma tot framintam, nu eram, hotarita

Si aminam mereu, pasul prea mult dorit

Si, m-am trezit din nou, crunt, de Satan lovita

Unul, din fiii mei, accidentat, orbit



A fost, o zii nefasta, ce n-am s-o uit, nicicind

Priveam spre cer plingind, credeam ca s-a sfirsit

Si intrebam"cum Doamne, permiti, Tu pe pamint"

Satan, sa faca rau, oricui, ar fii, voit ?



Dar, Tatal meu din cer, nu era vinovat

Vina, era a mea, blestemul, il purtam

Ca Legamintul nostru, eu nu l-am respectat,

Si pentru aceasta fapta, de vina eu, eram



Putea fii si mai rau, dar asta, n-a permis

Putea fiul, sa-mi moara, de socul ce-l traia,

Mi-am amintit de vorba care Isus, a zis

"Daca sunteti ai Mei, Eu,nu va voi lasa"



Acum, aceste vorbe, nu mi se potriveau

Dar, Domnul Vietii, vede si stie ce va fii

Aceste suferinte, prea tare ma dureau

Dar,Domnul meu, stia, ca la El voi venii



Iar clipele cumplite pe care le-am trait

As vrea din gindul meu, pe toate sa le sterg

Cind imi vedeam baiatul,distrus de tot, lovit

Eu, cautam un drum, spre Tine sa alerg



Cind il vedeam orbit, distrus, descurajat

Si parasit, de aceea, pe care a iubit-o

Credeam, ca pentru mine, viata, s-a terminat

Nu mai voiam nimic, doar, moartea,am dorit-o.



La cine sa ma duc, sa caut, alinare

Pe cine sa gasesc, alaturea, sa-mi fie ?

Cine mai poate avea, mila si indurare

Si ar mai vrea, de-al meu, necaz ca sa mai stie?



Si imi priveam baiatul , cu inima zdrobita

Doar, eu, sunt vinovata, de tot ce a patit

Eu, am gresit, de Diavol, m-am lasat ispitita

Cu ce-am avut, mai scump,tradarea, am platit



Si inima mea, plinge, n-o sa-mi iert, niciodata

Si toate ce urmeaza, de acuma, cit traiesc

Este pedeapsa dreapta, prea bine meritata

Pentru a mea tradare, acuma, eu platesc.



Este destul sa-l vezi, pe cel care-l iubesti

La care i-ai dat viata, pe care l-ai dorit

Un pas, nu poate face, daca nu-l insotesti

Este ca un om viu, dar, care, a murit.



Durerea e prea multa pentru inima mea

Si pentru a mea constiinta, este de nedescris

Domnului, ce sa-i spun, cind ma va intreba

Fata de Fiul meu, ce-as mai avea, de zis ?



Cind auzi, experiente, ce de la altii stii

E totul diferit, de felul cum gindesti

Numai, daca, in locul, aceluia ai fii

Atunci, le-ai intelege, pentru ca le traiesti



E greu, ca sa descrii, trairi vii, in cuvinte

E groaznic, ca sa simti, ca nu mai esti, iubita

Si acuzatii grele, aud, in a mea minte

Cazuta jos de tot, simt, ca sunt, parasita



Si prabusita, adinc, in Marea deznadejdii

Stau si cuget profund, Tu, oare, m-ai uitat ?

De acuma, sa m-astept, doar numai la primejdii

Iubirea-Ti, pentru mine,de tot, a incetat ?



Sunt indoieli ce simt si parca se confirma

Sunt ginduri care vin, de la Cel, ce-mi vrea rau

Speranta mea de viata, nu poate fii, infirma

De ma smeresc, din suflet, ma iarta Dumnezeu?



La cine sa ma duc ?Ma duc la la meu Tata,

Si totul am sa-I spun, ca-mi arde, inima

Il rog, ca sa ma ierte,si Ii spun, ca niciodata

De Calea Lui cea dreapta, eu nu ma voi lasa



Am sa ii cer iertare, asa cum stiu mai bine

Putere, am sa-i cer, ca sa mai pot traii

Chiar, de-am gresit, sa aibe-ndurare si de mine

Si de ai mei copii, si-n veci, Il voi iubii.



EL, poate fara mine, in veci ca sa traiasca

Eu, oricind, am nevoie de indurarea Sa

EL, are o lume-ntreaga, de oameni, sa iubeasca

Eu, in afar de EL, nu am pe nimenea





amin