Poezie Totu-i goană după vînt

De te știi bogat în slavă

Și stăpîn pe-acest pămînt

Dar nu știi de Viul Tată

Totu-i goană după vînt



Și de știi în tini mîndrie

Neascultînd de Duhul Sfînt

Porți doar ură și mînie

Totu-i goană după vînt



De te strigă el-vecinul

Cel ce tu-l numești azi sfînt

Și-i răspunzi precum străinul

Totu-i goană după vînt



De nu vrei să dai iertare

Și să știi cît e de blînd

D-zeu, ce milă are

Totu-i goană după vînt



De nu știi să plîngi în tine

Și un duh să porți doar frînt

Pe Altar, ce poartă zile

Totu-i goană după vînt



De te supără-mpăcarea

Fapta rea-ncolțește-n gînd

Inima-i o piatră mare

Totu-i goană după vînt



Cînd picioru-ți se oprește

În al lumii azi mormînt

Lăcomia te orbește

T0tu-i goană după vînt



Rana de se adîncește

Și în suflet nu ai cînt

Nu voești din pîini și pește

Totu-i goană după vînt



Și cînd Dumnezeu te cheamă

Azi cu El în legămînt

De se știe-n tine teamă

Totu-i goană după vînt.

Amin!